Femeia din Orient Express, Lindsay Jayne Ashford

Titlu: Femeia din Orient Express

Autor: Lindsay Jayne Ash

An apariție: 2018

Categorie: literatură universală

Editură: Nemira

Număr de pagini: 328

Rating: 5 stele

---

 

Părerea mea

 

Nu citisem nimic care să fie scris de Agatha Christie sau măcar să aibă legătură cu ea, căci nu mi-a stârnit interesul niciuna din operele sale… până acum.

Până acum câteva săptămâni când am terminat Femeia din Orient Express apărută recent la Editura Nemira. Nu numai că mi-a stârnit interesul pentru operele faimoasei Christie, dar m-a făcut să visez cu ochii deschiși la acțiunile pentrecute în roman și să trăisesc alături de personaje.

Pe scurt, este vorba despre inconfundabila Agatha Christie și despre călătoria ei până în Orientul Mijlociu. Până aici totul sună nu foarte intrigant. Însă în Orient Express, Agatha Christie întâlnește două femei, pe Nancy și pe Katharine, iar modul în care cele trei fac cunoștință este unul cu totul atipic și deopotrivă misterios.

Cele trei doamne sunt o gazdă minunată și nu te lasă să te desprinzi de roman nicio clipă datorită tainei și aerului enigmatic și vibrant pe care îl crează grație secretelor pe care fiecare dintre ele le au ascunse în suflet.

 

Parcursul călătoriei celor trei este unul cel puțin interesant. Descrierile fiecărui loc și amintirile ce vin în timp ce trenul se apropie din ce în ce mai mult de destinația finală te fac să te afunzi și mai mult în poveste și totodată în inimile celor trei doamne.

Încă un lucru care m-a impresionat a fost relația dintre ele. Conexiunea ce se creează între cele trei femei și legăturile, inițial inexistente, ce se formează pe parcursul călătoriei/ voiajului între destinele lor te prind în mrejele poveștii cu o putere excepțională.

Iar pe lângă captivanta călătorie cu faimosul tren, Orient Express, vraja continuă să-și emane efectul și după ce protagonistele ajung la destinație. Iar cu o fascinantă abordare, Linsay Jayne Ashford, m-a cucerit cu finalul încântător care mi-a vrăjit și liniștit sufletul de cititor. E o extraodinară plăcere să ai o imagine a vieții fiecărui personaj după toate cele petrecute în roman.

Nu știam foarte multe lucruri nici despre Agatha, iar romanul de față vine în conturarea unui episod interesant din viața faimoasei scriitoare, care pe mine m-a convins că trebuie să citesc și biografia minunatei Christie, căci altfel cum să-mi hrănesc năstăvilita curiozitate despre ea?

Vă recomand cu cel mai mare drag să citiți Femeia din Orient Express căci n-are să vă dezamăgească! Pentru mine este una dintre cele mai bune cărți citite anul acesta. M-a vrăjit, m-a impresionat, captivat și emoționat deopotrivă. Ce altceva să-ți dorești de la un roman de ficțiune? Cartea de față le îmbină perfect pe toate: iubire, prietenie, durere, emoție, familie, dragoste, mister și nelipsita atmosferă de roman polițist.

 

Le mulțumesc din suflet celor de la Nemira pentru invitația în minunata călătorie alături de Agatha și vă invit și eu la rându-mi să urcați fără temeri în Orient Express cu Lindsay Jayne Ashford și minunatele sale cuvinte alături.

Lecturi plăcute!

 

 

 

 

Femeia de hârtie de Rabih Alameddine

Titlu: Femeia de hârtie

Autor: Rabih Alameddine

Traducător: Mihaela Negrilă

An apariție: 2015

Categorie: literatură contemporană

Editură: Polirom

Număr de pagini: 280

Rating: 5 stele

---

 

E așa o armonie în cartea asta. Ceva ce nu te lasă să o părăsești, chiar dacă, poate rândurile ți se par prea lungi ori paginile prea greoaie. N-am știut la ce să mă aștept de la cartea asta. Mi-am dorit să-mi placă pentru că descreierea mi se părea intrigantă, chiar dacă vorbea de o femeie la 72 de ani care s-a dedicat în totalitate cititului.

M-a cucerit cu începutul interesant, m-a pierdut pe undeva pe la mijlocul ei, iar aproape de final m-a cucerit din nou. Mi-am petrecut după-amiezile cu Femeia de hârtie nu numai pentru că povestea în sine mă intriga, dar și pentru că mă regăseam printre rânduri și îmi doream să o cunosc pe Aaliya, protagonista noastră, îmi doream să petrecem mai mult timp împreună și să stăm la povești despre scriitori și lecturi.

N-am să vă divulg nimic din ce cuprinde acțiunea cărții, însă am să vă mărturisesc că mi-a plăcut modul în care este scrisă cartea, precum un dialog protagonist-cititor, care nu doar că te face să o cunoști pe Aaliya mai bine, dar te face să simți că faci partea din viața și trăirile ei, ceea ce pe mine m-a făcut să rămân aproape de protagonistă până la sfârșit.

Cum am spus, m-am reîndrăgostit de carte aproape de sfârșitul ei, când radiam de emoție să aflu ce face a mea Aaliya, cum își duce povestea la capăt. Apreciez mai mult o scriere bună dacă sfârșitul e binemeritat, iar Femeia de hârtie s-a terminat într-un mod excepțional. Nu știu când au trecut ultimele 20 de pagini, n-am mai numărat cât mai rămâne până la final, ce știu însă că ultima pagină a cărții m-a surprins nepregătită.

Femeia de hârtie este un roman unde domnește pasiunea de a lectura o carte, dedicarea cititului și acestui univers magnific și întotdeauna surprinzător. Aaliya ne citează din scriitorii pe care-i admiră și care o inspiră. Citind această carte e ca și cum ați povesti cu un om extrem de pasionat de lectură, care s-a dedicat cuvintelor pentru o viață.

N-aș ști cum să închei, căci povestea femeii de hârtie nu are sfârșit, și chiar dacă eram dezamăgită că rândurile cărții încep să mă piardă, cunoscând-o mai bine pe protagonistă am început să empatizez cu ea și să-i înțeleg emoțiile și gândurile.

Încă un lucru foarte important este că rândurile acestei cărți n-ar fi fost atât de impresionante dacă n-ar fi fost traduse în așa manieră. Rezultatul este excepțional și i se datorează Mihaelei Negrilă.

Un roman ce nu trebuie ratat! Vă spun că îl veți adora dacă sunteți pasionați de lectură și cuvinte (ca mine)!

Uitați câteva citate din Femeia de hârtie care sălășluiesc acum în notițele mele:

,,Oare viața cuiva nu e mai mult decât o colecție de scene?”

 

,,Când sunt în muzeu, prezentul meu se oprește, trecutul apropiat e uitat; când mă aflu în fața acestor tronuri, viața mi-e în întregime lăsată deoparte. Mă simt o fărâmă dintr-o istorie mai mare, din roata măreață a timpului – o iluzie nebunească din parte-mi, sunt sigură. Și totuși mă alină. Mă întreb uneori ce-ar fi dacă aș fi trăit în lumea aceea, în loc de asta. Aș sta pe unul dintre aceste tronuri? Nu, nu sunt Astarte, nu sunt zeiță. Poate o piatră sacră.”

 

,,A încerca să cunoști o altă ființă umană mi se pare la fel de imposibil și de ridicol ca a încerca să prinzi umbra unei rândunele.”

 

,,Totul a dispărut și m-a părăsit și nu știu ce să fac.”

 

,,Femeia de hârtie conține nenumărate povești. Povestea părului albastru și cea despre măcinarea interioară ce vine cu vârsta, cea despre singurătate și suferință și indeosebi povestea despre rezistență, despre curajul necesar ca să supraviețuiești, să rămâi cu mintea zdravănă și să continui să vezi frumusețea. Citiți o dată acest roman, citiți-l din nou, citiți alte cărți, iar după zece ani reveniți la el și citiți-l iarăși. E o comoară.”

-The Independent 

Rândurile acestea m-au convins că Femeia de hârtie merită citită și recitită până la capăt!

Lecturi plăcute, dragilor!

Mulțumiri celor de la Libris pentru această ocazie de a descoperi povstea minunatei Aaliya!

Cântec lin | Recenzie

Titlu: Cântec lin

An apariție: 2017

Categorie: literatură contemporană

Editură: Pandora M

Număr de pagini: 176

Rating: 5 stele

 

 

---

 

Descriere

Roman distins cu premiului Goncourt 2016

Când Myriam, mamă a doi copii mici, se hotărăște, în ciuda reticenței soțului ei, să-și reia activitatea, cuplul începe să caute o bonă. După o serie de interviuri, o angajează pe Louise, care cucerește rapid afecțiunea copiilor și ajunge să ocupe un loc central în căminul familiei.
Treptat însă, cercul dependenței reciproce se închide, ducând la producerea unei tragedii.

Dincolo de descrierea minuțioasă a tânărului cuplu și a personajului fascinant și misterios al bonei, se întrevede tabloul epocii în care trăim, cu concepțiile sale despre dragoste și educație, raportul dintre dominație și bani, prejudecăți de clasă ori culturale.

Stilul frust și tranșant al lui Leïla Slimani, întrepătruns de frânturi de poezie sumbră, învăluie povestea încă de la primele pagini într-un suspans captivant.

 

---

 Părerea mea

Am primit această carte ca recomandare de la prietenii de la Cartepedia, iar curiozitatea s-a tot frământat în sufletulul meu de cititor, până am pus mâna pe carte, am început să o citesc, iar curiozitatea… Ei bine, nu m-a părăsit absolut deloc, ci din contră! Și-a găsit loc undeva în capul pieptului, iar de fiecare dată când privirea mea dădea de cartea *abandonată* de pe noptieră, simțeam curiozitaea măcinându-mă pe interior.

Făceam pauze destul de dese în timpul lecturii și nu pentru că nu mă atrăgea scriitura într-ajuns, ci pentru că lucrurile ce se înâmplau și acțiunea erau atât de puternice, încât  simțeam nevoia de un moment de respiro.

Și acesta este și motivul pentru care recenzia apare tocmai acum și nu mai devreme. Pentru că mi-a fost (și încă îmi este) greu să-mi așez ideile astfel încât să transimt exact ce cartea mi-a transmis mie.

Sunt sigură că și voi ați avut momente în care aveați nevoie de un moment de pauză, în care să respirați adânc pur și simplu să contemplați asupra evenimentelor înâmplate în ajun în carte și să reușiți cumva să puneți cap la cap idei și acțiuni recent săvârșite de către personajele ce vă fac să vă încredeți în ceva, iar la sfârșit să vă spulbere ideile formate până atunci.

 

Vă mărturisesc că este prima dată când citesc o carte atât de atipică, cu unde de roman polițist, dar și cu blândețea specifică romanelor de dragoste.

E un echilibru de nedeslușit printre rândurile cărții ce se lasă descoperit doar puțin câte puțin, pe măsură ce avansezi cu lectura.

Cu o acțiune plină de cotidian la început, cântec lin ne surpinde cu o acțiune mult mai tranșantă și un subiect tulburător pe măsură ce ajunge la finalul cărții.

Intrigă, suspans, tulburare dar și iubire, un cumplu tânăr și o doică.

Ce poate fi surprinzător în combinația asta?

Ei bine, dragilor, am să vă las plăcerea lecturii să fie de partea voastră, așa că dacă v-am făcut curioși vă invit să profitați de oferta ce ne-o pun la dispoziție, prietenii de la cartepedia.

Vă recomad să încercați cartea! În cele 174 de pagini veți trece prin toate stările posibile. E o lectură atipică, cum v-am mai spus, însă merită să-i dați o șansă.

Vă mai recomad și să vă lăsați lista de lecturi pentru 2018 să fie inspirată de recomandările dragilor de pe pagina de Instagram Cartepedia. De fiecare dată când vreau o gură de aer proaspăt în ale literaturii, trec un ochi pe pagina lor și deja îmi ispitesc sufletul de cititor cu noile apariții 😀

 

Lecturi plăcute, dragilor!

 

---

Mulțumiri

Acestă carte mi-a fost oferită pentru a-mi exprima părerea sinceră despre ea, de către dragii de la Cartepedia, niște oameni tare faini, cărora le mulțumesc tare mult pentru această ocazie, dar și pentru încredere.

Cartepedia este acum disponibilă și offline, așa că pentru a fi la curent cu noutățile, vă invit să-i urmăriți pe Facebook, pe Instagram pentru a vă delecta cu câteva recomandări și poze faine, iar dacă v-am convins să citiți cartea, vă invit pe site-ul lor.

Cel mai mic sărut pomenit vreodată | Recenzie

Titlu: Cel mai mic sărut pomenit vreodată

Autor: Mathias Malzieu

An apariție: 2014

Categorie: literatură contemporană

Editură: Nemira

Număr de pagini: 120

Rating: 5 stele

 

 

---

Descriere

„Cataclism deghizat intr-un sarut-miniatura. Mai puternic decat o armata de iubiri la prima vedere. Cel mai mic sarut care s-a pomenit vreodata. Ciocnire luminoasa si apoi, mai nimic. Disparuta. Trecand dintr-o clipa in alta de la aparitie la disparitie. Ca si cum gura ei era un intrerupator magic care o putea face sa se volatilizeze.“
Mathias Malzieu

Cel mai mic sarut pomenit vreodata, un fel de continuare metaforica a irezistibilului roman Mecanica inimii, isi invita cititorul intr-o mare de melancolie. Acolo il asteapta adevaruri simple si bucurii de nebanuit.

 

---

 

Părerea mea

 

Cartea de față nu doar că este jovială, dar este ca o adiere de vând cald asupra sufletului de cititor. Este dovada că lecturi bune ies și din rânduri simple și cuvinte jucăușe. Doar că secretul acestei cărți este să-i descoperi intensitatea mesajului privind după povestea de dragoste drăguță și zglobie.

N-am știut nimic despre cartea de față, ci doar știam că cititorii pasionați sunt foarte încântați de opera lui Malzieu. Iar după ce am primit-o am fost surprinsă de cât de mult îmi plăcea vraja și atmosfera creată de autor.

Pe scurt personajul principal este în căutarea domniței căreia i-a furat în ajun un sărut și anume, cel mai mic sărut pomenit vreodată. Iar în paginile ce vă stau la dispoziție luam parte la încercările nenumărate și foarte inventive ale domnului de a o găsi pe domnița ce i-a furat inima. Bineînțeles că cei doi nu se găsesc atât de ușor, lucuruile luând des întorsături nepotrivite.

Dacă cei doi sunt cu adevărat sortiți să fie împreună sau dacă măcar ajung să se întâlnească cu adevărat vă voi lăsa pe voi să aflați.

Despre modul în care este scrisă pot spune doar că este o scriitură delicată și fluidă. E foarte frumos scrisă. Dacă pot spune așa, este scrisă cu grijă, rafinat.

Cel mai mic sărut pomenit vreodată este o carte despre iubire și despre căutarea neîncetată a ceva, ceva pe care nu știam că îl avem deja.

O lectură cu adevărat relaxantă de care m-am bucurat până la ultima pagină și pe care v-o recomad și vouă. Fie dacă sunteți iubitori sau nu de cărți joviale și drăgălașe sunt sigură că opera lui Malzieu o să vă rămână în suflet.

 

dragoste, rafinament, craetivitate

 

---

Mulțumiri

Această carte mi-a fost oferită pentru a-mi exprima părerea sinceră despre ea, de către prietenii de la Libris.ro, cărora le mulțumesc tare mult!

Cei de la Libris sunt disponibili pe site, pe Facebook, dar și pe Instagram.

Iar dacă v-am convins să citiți cartea, o puteți găsi chiar aici.

 

 

 

 

Cu tine în depărtare | Recenzie

Titlu:Cu tine în depărtare

Autor: Carla Guelfenbein

An apariție: 2016

Categorie: literatură contemporană

Editură:Litera

Număr de pagini: 320

Rating: 4,5 stele

 Descriere

Cu tine în depărtare spune povestea Emiliei, o tânără studentă de origine chiliană din Franţa care sosește la Santiago pentru a studia opera misterioasei scriitoare Vera Sigall. La scurtă vreme după ce face cunoștință cu ea, Vera suferă un accident bizar în urma căruia rămâne în comă. În timp ce îi așteaptă refacerea în spital, Emilia îl cunoaște pe Daniel, un vecin și bun prieten al scriitoarei care bănuiește că Vera a căzut pe scări nu accidental, ci împinsă de o mână criminală. Căutarea adevărului va fi marcată de false indicii și de descoperiri neașteptate, căci lucrurile care ies la lumină și se dovedesc hotărâtoare pentru soarta Emiliei și a lui Daniel nu sunt ceea ce ei se așteptau să găsească. Desfășurarea sinuoasă a evenimentelor va revela identitatea reală a tuturor personajelor și raporturile dintre ele, punând în același timp în discuție problema creatorului de geniu în relația sa cu lumea, a legăturilor de familie și a dragostei care-i unește și-i desparte pe oameni.

„Un roman de suspans literar construit cu mare eficacitate narativă în jurul unui memorabil personaj feminin și al puterii genialității. Autoarea a știut să împletească iubiri și enigme într-o scriitură complexă și în același timp transparentă.“ – Din argumentarea juriului Premiului Alfaguara

„Carla Guelfenbein este una dintre cele mai puternice voci ale prozei latinoamericane moderne.“ – La Vanguardia

 Părerea mea

Despre iubire, prietenie și regăsire s-a tot scris, însă Cu tine în depărtare surprinde într-un mod inedit povestea Emiliei, o studentă de origine chiliană din Franța, care se întoarce în Santiago pentru a studia opera enigmaticii Verei Sigall și a lui Daniel, vecinul și un bun prieten al scriitoarei.

Acțiunea romanului o are în prim plan pe misterioasa scriitoare, Vera Sigall care suferă un accident, în urma căruia intră în comă. După cum spune și descrierea, Daniel și Emilia se cunosc la spital, în așteptarea refacerii Verei.

Pe drumul în căutarea adevărlui, Daniel și Emilia descoperă lucruri interesante și bizare despre viața Verei, care prind un contur unitar, tocmai când în scenă apare o veche, dar importantă cuoștință a scriitoarei, care face lumină în peisajul ambiguu creat și scoate la iveală secretele trecutului.

Pe parcursul acțiunii, cei doi protagoniști, Daniel și Emilia, devin tot mai apropiați și își dau seama că, poate chiar accidentul Verei și legătura pe care o au cu aceasta îi ajută să parcurgă drumul către adevăr împreună.

O poveste plină de suspans, despre trecut, prezent si viitor, iubire și prietenie, dar și despre puterea adevărului și a hazardului care în final, biruiesc.

E adevărat că romanul nu m-a prins din primele pagini, dovadă că am avut un parcurs destul de greoi de-alungul lecturării lui, însă după primele 100 de pagini intriga și misterul cărții m-au determinat să duc lectura până la sfârțit.

Pe parcursul a celor 317 pagini n-am putut să nu observ și admir complexitatea romanului, misterul ce îl învăluie, dar și farmecul cu care sunt construite personajele.

Autoarea reușește să ne aducă în plină acțiune, de cele mai multe ori, nepregătiți pentru dezvăluirile și mișcările între trecut și viitor, însă cu fiecare capitol suntem pregătiți să descoperim tainele personajelor.

Cu un sfârșit echlibrat cu aromă de mister, Cu tine în depărtare, rămâne un roman psihologic, complex care evidențiază ideea că evenimentele pe care le trăim nu sunt întâmplătoare.

NOTĂ – something pretty important 

În caz că din primele 100 de pagini, nu sunteți siguri cine, ce, cum și unde, NU vă speriați! 🙂 Fix așa am pățit eu și din această cauză am avut un parcurs greoi.

Nu vă faceți griji! După începutul ambiguu, încet, încet, piesele din puzzle se vor pune cap la cap, iar povestea va fi mult mai clară.

Cu tine în depărtare, fiind atât de complex, necesită toată atenția voastră.

Recomand să NU citiți cartea în paralel cu alte romane. Acțiunea nu este atât de fluidă și e posibil ca din pricina unui blocaj să renunțați la a mai continua lectura.

Ce vreau eu să vă transmit este că oricât ar fi de complexă și misterioasă, dar poate puțin plictisitoare pentru unii dintre voi, romanul merită citit.

Dacă sunteți iubitori de romane ce oscilează între trecut și viitor, dar mai ales care sunt intrigante, vă recomand romanul cu mare drag! Iar dacă misterele vă stâresc aptetiul, atunci Cu tine în depărtare este perfect pentru voi.

mister, suspans, enigme

Mulțumiri

Această carte mi-a fost oferită pentru a-mi exprima părerea sinceră despre ea, de către dragii de la Editura Litera, cărora le mulțumesc tare mult!

Editura Litera este disponibilă pe site, pe Facebook, cu recomandări faine, dar și pe Instagram cu postări creative.